De ce?

Dupa o luna petrecuta in Romania, prima zi la scoala in Franta.
Pe drum spre masina, dimineata:

O: – Uite tati, e luna intreaga!
Eu: – Se zice luna plina, pusi.
O: – De ce?
Eu: – Pai asa se zice. Acuma o vedem toata, intreaga, dar zicem “luna plina”. In franceza “pleine lune”. Dupa aia straluceste mai putin, mai putin, pina e ca o secera.
O: – Atuncea e goala?
Eu: – Nu, zicem ca e ca o secera.

O se gindeste …

O: – Nu, stiu de ce e luna plina! Pt ca acuma suntem in Franta, care e foarte mare, de aia!

(Cred ca aceasta e urmarea discutiilor despre ce e o tara, un oras, de unde pina unde e Franta, Romania etc … who knows?)

Dupa atita franceza in cursul anului, O. incepe sa romanizeze cuvinte frantzuzesti.
Memorabile:
... – Oh, scuza-ma mami, m-am trompat! (de la se tromper = a se insela)
... – Sa colorez toata bula? (boule = bila, cerc)
...
Ultimul hit Ozone (“Dragostea din tei”) a facut furori si in Franta. Ceva trupa sau DJ mai haios au tras o traducere la misto dupa ea. O. o fredona prin casa: – J’aime les faire dans la poulayé, dans la poulayé, dans la poulayé!
(ceva ce are legatura cu puicutele pe care imi place sa le … urmaresc prin cotet, scuze pt transcrierea dupa ureche a versurilor … le stiu de la O ).
Felul cum suna traducerea franceza produce de fiecare data hilaritate intre ascultatorii romani

Si invers se mai produc accidente: – On va cumperer ça, s’il te plaît? (O sa cumparam chestia asta, te rooog?)

C. (2 ani) abia incepe sa vorbeasca. Maximul de inteligibilitate a ceea ce zice a atins de curind 20%
Un amic cu numele de familie Blaga ne viziteaza. Foarte haios, povesteste o gramada, se joaca cu copiii, ce mai , ii innebuneste
C., dupa multe insistente, ii pronunta numele: – BlaBla!

Un verisor mai peltic o intreaba pe C (doi ani, nu se intelege nimica din ce vorbeste inca): – Auzi? Da’ tu voibesti ‘imba iomana?

O fetita care merge la scoala in strainatate, in vacanta. La o masa se povestesc multe, fetita e intrebata ceva si face un dezacord. Hohotele de ris si intrebarea clasica (in Ardeal) urmeaza inevitabil: – Tu … da esti unguroaica?
Fetita, putin ofuscata: – Nu! Is românoaica!