De ce?

O. e mai mica decit A. cu vreo 2 luni. Zice azi:
O: – Tati? Stii, io am memorie mai buna decit A.!
Eu: – Da? Dar de ce crezi tu asta?
O: Pai ea e mai mare decit mine!

De 1 aprilie am fost consemnat sa petrec o zi intreaga cu fetele. Se faceau pregatiri pt aniversarea mea de a doua zi. Fusesem avertizat deja ca mi se pregateste o mare surpriza. Pe drum (in masina):
O: – Tati, nu vrei sa iti spun ce surpriza o sa primesti miine?
Eu: – Nu stiu ce sa zic, mai bine nu ca apoi se supara mama etc.
Dupa un moment de gindire:
O: – Hahahaa, poisson d’avril (pacaleala de 1 aprilie in fr) tati! Ce te-am pacalit, doar nu credeai ca o sa-ti zic!

O., la telefon, despre ziua ei pe care am tinut-o duminica in familie si miercuri cu citiva colegi de clasa: – Duminica mi-am tinut ziua cu nimeni si miercuri cu prietenii mei.

Mergem cu masina, eu (tata) si O (6 ani) sa lasam musafirii la aeroport. Ca de obicei, drumul de intoarcere este prilej de observatii profunde asupra lumii din partea lui O.
Corelatiile sunt ca de obicei complet neasteptate, iar concluziile … cel putin haioase.

Background: dupa ziua aniversara, incepind cu 1 ianuarie, prima este ziua lui C (2 ani), apoi a lui O, apoi a mea si apoi a sotiei.

O: – Tati, da
acuma o trecut ziua lui C, asa-i? Asta inseamna ca prima aniversare e a mea! Apoi a ta, apoi a lui mama.
Eu: – Da. Si dupa ce trece ziua ta, apoi prima e a mea! Dupa fiecare aniversare se schimba!
O: – Si tu citi ani o sa ai?
Eu: – 30!
O: – Cit masina!
Eu: – ??? Cum adica?
O: – Pai mi-o zis mama ca masina poate sa mearga in unele locuri cu 30 de kilometri (n.m. pe ora), in altele cu 50 si asa mai departe. 30, ca si tine

Intro.
In weekend am fost la niste prieteni. Ea e traducatoare romana-engleza-franceza.
In Franta nu se zice “Coca Cola”, ci doar “Coca”, cu accent puternic pe a-ul final.
O merge sa ii ceara suc:

O: – Imi dai, te rog, un pahar de Cocà (nu stiu cum sa scriu, dar e un accent f puternic pe a) ?
R: – Ce doresti puisor?
O: – Cocà! Nu stii franceza?
...