De ce?

Mami: – C., vrei sa mai mergi la cursul de engleza?

C.: – Nu!

Mami: – De ce?

C.: -  Ca nu inteleg nimica!

O.: – Mami, daca mergem in Romania cu avionul, de cite ori trebuie sa escaladam pina acolo?

Azi am fost condamnat de instantele superioare la spalatul exterior al geamului. Cum avem cam 8,3 cm de balcon (e un soi de balustrada de-a lungul geamului mai mult), la o tentativa de atac a coltului cel mai indepartat m-am infipt destul de serios intre geam si respectiva balustrada. Cu greu reusesc sa ma extrag, sub privirile amuzate ale lui O.

O.: – Tati, cred ca trebuie sa faci o cursa de slabire!

O.: – Tati, putem minca niste cornelutze?

(Se pare ca venirea lui buni din ro da de furca micutzelor frantzuzoaice;))

C.: – Tati, stii de la ce vine barbecue?

Eu: – Nu, de la ce?

C.: – De la Barbie! Barbie-cue

Mama: – C., ti-a taiat tati unghiile la mînutze?

C.: – Daaa…

Mama: – Esti sigura? Cind?

C.: – Pai de mai multe ori!

Discutam cu O. azi de una-alta. Ajungem sa povestim despre cei 3 muschetari pornind de la numele unui catel (Portos).

La care O. ma intreaba:

O.: – Da’ au existat vreodata muschetari?

Eu: – Da, dar cei 3 muschetari e o poveste.

O.: – Tati, da’ de ce le zice muschetari (fr. mousquetaires)?

Eu: – Pai aveau tot timpul o pusca ce se numea muscheta (fr. mousquet).

O.: – Aaaaaa, eu credeam ca erau foarte muschiulosi!

O. insista de o vreme sa ii cumparam o pereche de bascheti "smecheri". Ne-am gindit ceva vreme pina ne-am dat seama ce vroia:

O.: – Mami, da poti sa-mi iei bascheti cu animale?

Dupa o vreme si intrebari laborioase ne-am prins ca era vorba de bascheti "Puma"

Am primit o felicitare de pe meleaguri americane (OK!) si ne uitam la ea. F. frumoasa, in prim plan braduti, zapada, pe fundal se vede Mosul cu renii care zboara pe cerul de iarna …

C.: – Mosul asta nu e bun!

Mami: – De ce?

C.: – Pai are sacul verde

O.: – Tati, de ce stelele astea pe care le vedem, mici, pe cer, nu sunt in forma de stea?

 Imagine: Swobodin (flickr).

Discutam azi cu O. despre Soare, Pamint, planete etc.

O.: – Dar chiar se invirte asa Pamintul, incontinuu?

Eu: – Da, si acuma cind vorbim noi, el se invirte cu noi pe el!

O.: – Iooooi, chiar? Dar cum de nu picam? Cum de nu ametim?

Eu: – Pai Pamintul ii atrage pe oameni, si oamenii in timp s-au obisnuit!

O.: – Sunt unii care nu s-au obisnuit!

Eu (perplex): – Si ce fac?

O. (dind din umeri): – Pai, cad!

Eu ma joc cu fetele. O intreb pe C.:

Eu: Ce zici C., sa iti maninc nasucul?

C.: Nuuuuuuu…

Eu: Saaaaau, mai bine sa iti pap barbica?

C.: Nuuuuuuu…

Eu: Atunci macar un degetel ma lasi?

C.: Nu tatiiiii! Nu vezi ca is lipita? (arata spre minutze si trage cu una de cealalta sa imi arate ca se tin de corpul ei).

C.: Tati? Stii ca L. are doua mamici?

Eu: Hmmm, chiar? Dar cum se poate asta?

C.: Nu stiu, poate ca erau lipite …

Dimineata inainte de a pleca la scoala, C. incearca sa imi ceara ceva.

C.: – Tati, ma dai, te rog, cu purfam.

Eu: – Purfam? Ce e aia?

Eu ma gindeam ca ea vrea sa zica pour femme (fr. pentru femei) – banuind sarmanul copilas de a fi avansat in franceza la doar 3 ani jumate.

C.: – Nuuuu, tataaaaa! Purfamul e mic, roz, cu funditza si face "psssst" (si arata spre git).

Eu percutez: Aaaaaaaaaaaaaaaa, vrei sa te dau cu parfum?

C.: Daaaaa, tati, vezi ca stii ce e ala purfam? No, ma dai?

O. vine foarte incintata de la lectia de percutie si ii explica unei prietene ca djembé-urile (aka tobe, tam-tam) sunt facute dintr-un singur copac. Pentru a fi cit mai sugestiva apropo de raritatea si dificultatea producerii lor, ea spuse:

O.: Stii, sunt foarte putine djembé-uri in viata!

O. (7 ani jumate) imi arata ultimele cumparaturi. Dupa ce ma minunez in fata ultimei bluze verzi cu modele, O. o asaza pe jos si incepe sa o impature. Ii spun sa o impature pe pat, ca e sigur mai curat decit pe jos.

O.: – Dar stai, lasa-ma, ca ii mai plat pe jos!

Bunica discuta cu O. pe Skype.

B.: – ... Si pe la cit te trezesti tu dimineata?
O.: – Pai pe la sapte jumate.
B.: – Dar te trezesti singura sau suna ceasul?
O.: – Pai pune tati ceasul sa sune.
B.: – Si tu te trezesti prima?
O.: – Nuuuu, de obicei se trezeste mami sau tati inainte. Numai cind visez si ma opresc in mijlocul visului, atunci ma trezesc eu prima!

- Mami? Ne spui, te rog, o poveste din senin?

C. ne demonstreaza ultimele compozitii de percutie moderna, influentata fiind de cursurile surorii sale O. Dupa ceva ritmuri ce imitau niste animale, incepe sa frece cu minutzele in S-uri mari pe suprafata de concert (masa). Un prieten din asistenta incearca sa ghiceasca:

- Stiu, e sarpele!

C.: – Nuuuuuu, sunt eu! 

C. – Tati, daca imi fermezi usa de la toaleta, eu pleurez!